JOVAN ZIVLAK
Bog je sićušan
Za Danijela Dragojevića
bog je sićušan. u vodi i u
vazduhu snalazi se jednako.
kad je na zemlji okrzne me i odleprša.
veseo je beskrajno iz nužnosti.
bezbroj puta bude na jednom mestu
ne znam ni kad ode ni kad dođe.
zaposlen je mnogo. čita klasike i svakim
danom ponešto nauči.
sve velike umetnike poznaje lično
većinu citira bez problema. moja dela
ne zna napamet ali pamti moje lice.
zna moju visinu
obim grudi
kapacitet.
ponekad sa mnom na posebnom mestu porazgovara
nije bogzna kako oduševljen. čini mi se da
pomalo pati što napredujem sporo.
želi mi sve najbolje u životu i u radu.
kad ga sretnem u mnoštvu oslovim ga učtivo
pitam šta ima novo i odlazim žurno.
poznajem ga dobro. prenosim ti njegov pozdrav.
Zeul este minuscul
pentru Danijel Dragojević
zeul este minuscul. în apă şi în
văzduh se descurcă la fel.
când e pe pământ mă şfichiuieşte cu-aripa şi zboară.
la infinit e vesel – de nevoie.
de nenumărate ori apare în acelaşi loc
nu ştiu nici când pleacă nici când vine.
are mult de lucru. citeşte pe clasici şi zi de zi
învață câte ceva.
cunoaşte personal toți marii artişti.
din cei mai mulți citează fără probleme. opera mea
nu o ştie pe dinafară. dar cunoaşte chipul meu.
îmi ştie înălțimea
circumferința pieptului
volumul.
uneori schimbă cu mine câte-o vorbă în loc ales.
nu-i grozav de încântat. îmi pare că
suferă puțin din cauză că avansez încet.
îmi urează tot binele în viață şi activitate.
când îl întâlnesc în mulțime îl salut politicos
întreb ce-i nou şi mă îndepărtez în grabă.
îl cunosc bine. îți transmit salutul lui.
List na vodi
ljubav ne nudi niko.
ona dođe i kaže: nisam došla.
uredan i postrižen po meri
kusa svoju čorbu. niko neka ga ne
ozledi. pažljivo da ga oslovljava
dok mokre cipele četkom briše.
neguje nausnice. koitus.
u šaci čvrsto sapet zapovest ne
poznaje. list na vodi ima kratke uši.
bezbroj puta izgovori: naopako. krivo. pogrešno.
i ode
na počinak.
ljubav ne nudi niko.
ona dođe i kaže: nisam došla.
nisam došla.
Frunza pe apă
iubire nu oferă nimeni.
ea vine şi spune: nu am venit.
ordonat şi cu tonsura pe măsură
îşi mănâncă ciorba. nimeni să nu-l
rănească. cu grijă să-l agrăiască.
în timp ce pantofii uzi cu peria-i şterge.
mustăcioara-şi îngrijeşte. coitus.
în palmă strâns puternic porunca nu o
cunoaşte. frunza pe apă are urechi scurte.
de nenumărate ori rosteşte: anapoda. strâmb. greşit.
şi pleacă
la culcare.
iubire nu oferă nimeni.
ea vine şi spune: nu am venit.
nu am venit.
Lak sam i pokretljiv
kupam se u vodi.
na lice puder nanosim.
preko tepiha hodam.
ne ostavljam tragove.
u tačku zagledan tako
dublje prodirem. za jedan dan
osvojim veliko prostranstvo.
lak sam i pokretljiv. s jednog kraja
na drugi brzo se prebacim. sve što
osvojim predajem dragovoljno. od mnogih
brži sam. oni kasnije dođu i nikad ne odu.
moje je u odricanju. njihovo u zbrajanju.
ko su ti narodi što se sabiraju po gradovima.
zašto su veseli.
ja sam tu davno bio i otišao.
Sunt uşor şi sprinten
mă scald în apă.
îmi dau cu pudră pe față.
umblu pe covor.
nu las urme.
contemplând punctul astfel
pătrund mai adânc. într-o singură zi
cuceresc un spațiu întins.
sunt uşor şi sprinten. dintr-un capăt
în altul mă transfer rapid. tot ce
cuceresc predau de bunăvoie. decât mulți
sunt mai rapid. ei vin mai târziu şi niciodată nu pleacă.
a mea e renunțarea. a lor agonisirea.
cine sunt aceste noroade ce se adună în oraşe.
de ce sunt vesele.
eu am fost aici de mult şi am plecat.
Dođi slatka zimo
juče sam o životu naučio mnogo.
danas nešto više
sutra ću znati neuporedivo.
ali premudri učitelj strogo me gleda
on je proniknuo stvar.
proniknuo je moje prevrtljivo srce
spoznao nevernu dušu.
on zna šta može da učini nestrpljenje
šta prebrza ljubav
šta žestoki jezik.
o dođi slatka zimo
vedra nesanice srdžbo ushićenje
šibo što padaš na golo meso
hoću da znam više no što iko može znati
ne volim ovo iščekivanje.
Vino dulce iarnă
ieri am învățat multe despre viață.
astăzi ceva în plus
mâine voi şti incomparabil.
dar preaînțeleptul învățător mă priveşte sever
el a desluşit lucrurile.
a desluşit inima mea nestatornică
a cunoscut sufletul meu infidel.
el ştie la ce duce nerăbdarea
la ce iubirea pripită
la ce aprigă limba.
o vino dulce iarnă
senină insomnie mânie exaltare
nuia ce cazi pe carnea goală
vreau să ştiu mai mult decât oricine poate şti
nu mi-e pe plac această aşteptare.
Mačka
bezbroj puta video sam to
biće: kako nestaje iza ugla.
kako se proteže otvarajući
čeljusti na mekom sagu
kako se nečujno povlači
lelujajući
u usta tame. i svaka je poredba
stajala na staklenim nogama kad god sam
iskušavao tajnu njene svodivosti.
ona je neko. ona je nešto. i što sam više
kružio u tmici predstava ona je sve tvrđe
bivala samo ona. jer iako se činilo da je
nešto drugo
njen bog me je
preskačući hitro preko kućnog praga
namignuvši šeretski
namah vraćao tamo odakle sam pošao.
ona je ona sama. ona je sama ona. ima li svetije
reči koja istovremeno pogađa i izdaje. ima li vedrije
pomisli o svetu. on je on sam. on je sam on.
a ko sam ja draga zveri. ko sam ja svetosti
što sažižeš svaki jezik koji hoće da preuzme
nesamerljivu žestinu ako nisam pitalac
čije lice tavni u tvojim očima.
Pisica
de nenumărate ori am zărit această
ființă: cum dispare după colț.
cum se întinde căscându-şi
fălcile pe-o velniță moale
cum se retrage tiptil
unduindu-se
în gura întunericului. şi orice comparație
stătea pe picioare de sticlă ori de câte ori
iscuseam taina reductibilității ei.
ea este cineva. ea este ceva. şi cu cât mai mult
mă învârteam în bezna imaginilor ea era tot
mai hotărât numai ea. pentru că deşi părea că e
alt ceva
zeul ei
săltând sprinten peste pragul casei
făcându-mi şiret cu ochiul
mă trimitea degrab înapoi de unde pornisem.
ea este ea însăşi. ea este însăşi ea. oare există
cuvânt mai sfânt ce totdeodată brodeşte şi trădează.
există mai senin
gând despre lume. el este el însuşi. el este însuşi el.
şi cine sunt eu fiară dragă. cine sunt eu sanctitate
ce pârjoleşti orice limbă ce vrea să-şi aroge
nemăsurata străşnicie de nu sunt iscoditorul
al cărui chip în ochii tăi umbreşte.
Okrećem se u Bogu
sedim u bogu među božjim
napravama. za božjim stolom okružen
njegovim mašinama. glasovima i šumovima
nerazgovetnih anđela. u božjoj
utrobi sa božjom svrhom. sve što je
neizgovorivo nesavladivo je i ne održava
se u prevarnom ogledalu. malo parče
božje duše u meni se meškolji
uznemireno na božjim prostranstvima
među božjim likovima
pred božjom ljubavi
pred božjim grehovima.
mislim na božji palež
na božju anarhiju
na božju jarost. božju braću
božje taoce u smrti vidim
u božjoj pravdi sustiže ih pogibao
božja svirepost
i božji zločin na njihovim je spaljenim
licima. osvrćem se u božjem razgovoru
u božjem natezanju
u božjem strahu
da sam u bogu ne ostanem
u njegovoj veličini
u njegovoj beskrajnosti.
raspetost božja izgovara božje reči
spasava glavu
spasava božju čistotu
podupire božju izgubljenost
ovenčava božju tugu.
okrećem se u bogu
da vidim otkud lete božje glave
otkud nadire ništa
i ne mogu tome da sagledam kraja.
Mă răsucesc în Dumnezeu
şed în dumnezeu între aparatele
domnului. la masa domnului înconjurat de
maşinile lui. de vocile şi foşnetele
îngerilor nedesluşiți. în pântecele
divin cu un țel divin. tot ce este
de nespus este de nesupus şi nu persistă
în amăgitoarea oglindă. mica bucată
de suflet divin din mine se foieşte
neliniştită pe cuprinderile domnului
între chipurile domnului
în fața iubirii domnului
în fața păcatelor domnului.
mă gândesc la pârjolul divin
la anarhia divină
la mânia divină. frații domnului
ostatecii domnului în moarte îi văd
în dreptatea domnului îi ajunge pierzania
ferocitatea domnului
şi crima divină e pe chipurile lor
pârjolite. îmi rotesc ochii în cuvântarea divină
în lâncezeala divină
în teama divină
să nu rămân singur în domnul
în măreția lui
în nemărginirea lui.
răstignirea divină rosteşte vorbe divine
izbăveşte capul
izbăveşte curăția divină
întăreşte rătăcirea divină
încoronează tristețea divină.
mă răsucesc în domnul
să văd de unde zboară capetele domnului
de unde năboieşte nimicul
şi nu le pot da de capăt.
Traducere de Ioan Radin Peianov