Către domnul Nicolae Manolescu,
Președintele Uniunii Scriitorilor din România
Domnule Președinte,
După cum știți, Apelul semnat la sfârșitul lunii ianuarie de mai mulți scriitori, jurnaliști și oameni de cultură, prilejuit de acordarea Premiului „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, a generat o serie de reacții și ecouri. Dincolo de atitudinile și pozițiile exprimate cu privire la acest subiect, dezbaterile au scos la iveală o serie de probleme structurale legate de funcționarea USR. Subiectul spinos al legii timbrului cultural obliga o dată în plus Uniunea Scriitorilor din România să procedeze la un dialog real, pe care aceasta a refuzat să îl poarte, cu toate părțile implicate în producerea, publicarea și promovarea literaturii române a prezentului. Nicio dezbatere de idei, nicio decizie luată în urma unor confruntări fertile de opinii, nicio viziune coerentă, niciun proiect sistemic ce ar putea privi funcționarea în anii următori nu vin astăzi din partea factorilor decidenți în USR.
În esență, credem că toate aceste probleme sunt legate de faptul că Uniunea nu a trecut până în momentul de față printr-un proces de reformă, perpetuând o serie de sechele și inerții moștenite din mandatele anterioare sau chiar din perioada comunistă. Din acest motiv, fără a avea pretenția de a acoperi toate problemele actuale ale USR, Grupul pentru Reforma USR, la care au aderat peste 70 de scriitori activi: prozatori, critici, poeți, dramaturgi, membri și nemembri ai Uniunii (aceștia din urmă fiind potențiali candidați la statutul de membru, cu condiția ca USR să redevină o organizație coerentă care îi poate reprezenta în lumea actuală), vă adresează o suită de propuneri pentru un început de reformă reală a Uniunii Scriitorilor:
1. Pentru a evita pe viitor ipostazele controversate precum acelea în care s-a aflat dl Gabriel Chifu de-a lungul ultimilor ani (în dubla sa calitate de Vicepreședinte al USR și de premiant constant al Uniunii), propunem includerea în Statutul USR a situațiilor de incompatibilitate și conflict de interese – aspecte profund nocive ale vieții literare, care facilitează apariția unor fenomene precum traficul de autoritate sau corupția (mita mascată sub formă de premii, finanțări sau alte recompense). În mod concret, vă propunem ca, prin Statut, toate persoanele aflate în conducerea USR (președinte, vicepreședinți, membrii CD, membrii CUSR, președinții filialelor, membrii Comitetelor de Conducere ale filialelor – ultimii fiind persoanele care numesc juriile filialelor) să fie exceptate, pe perioada desfășurării mandatului, de la posibilitatea de a primi vreun premiu acordat fie în mod direct de către USR, fie în cadrul evenimentelor patronate de USR.
2. În această ordine de idei, considerăm că este firească și necesară o revenire la prevederea, abrogată la Întrunirea Comitetului Director al USR din 14 decembrie 2012 (http://www.uniuneascriitorilor.ro/19-12-2012-intrunirea-comitetului-director-din-14-decembrie-2012/), conform căreia un președinte al Uniunii Scriitorilor nu poate ocupa această funcție decât pe parcursul a două mandate. Practica ne arată că un număr nelimitat de mandate pentru conducerea unei instituții nu este de natură să întărească mecanismul democratic de decizie.
3. După cum bine știți, pe data de 3 decembrie 2014, Camera Deputaților a adoptat Legea pentru finanțarea revistelor de cultură reprezentative din România (http://www.uniuneascriitorilor.ro/10-12-2014-legea-pentru-subventionarea-revistelor-de-cultura-fost-aprobata/), care așteaptă acum promulgarea din partea Președintelui României. În varianta adoptată, legea prevede că „revistele uniunilor de creatori din România […], precum şi alte reviste şi publicații culturale vor fi finanțate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii, cu suma de minimum 4500 mii lei, sumă indexabilă anual.” Întrucât e de estimat că, la fel ca în anii anteriori, Uniunii Scriitorilor din România îi va reveni cea mai mare parte din suma de „minimum 4500 mii lei” (4.500.000 de lei „noi”, adică în jur de 1.000.000 de euro), iar acești bani provin din fonduri publice, considerăm că sunt de maximă importanță corectitudinea și transparența modului de distribuire a acestor fonduri către revistele de cultură reprezentative. În plus, recenta apariție pe agenda publică a polemicii legate de noua lege a timbrului literar, care a stârnit controverse și dezbateri aprinse și risca să creeze un nou hiatus între scriitori, edituri și publicul cititor, obligă Uniunea Scriitorilor să se responsabilizeze, procedând la transparentizarea proceselor prin care banii pe care USR îi gestionează ajung să fie folosiți ca o investiție reală în cultura vie și în proiecte publicistice care au legătură cu stricta actualitate literară. În acest sens, vă propunem:
(a) elaborarea unei proceduri riguroase și transparente de împărțire a fondurilor către revistele solicitante;
(b) evaluarea solicitărilor pe baza unor dosare de aplicație (eventual, după modelul unor competiții de tradiție în România, precum aceea organizată de AFCN);
(c) ierarhizarea cererilor de către o comisie independentă, ai cărei membri să aibă experiență de evaluatori și din care să nu facă parte persoanele cu funcție de conducere în USR, angajați ai revistelor care solicită finanțare sau orice altă persoană cu interes patrimonial în distribuirea fondurilor. Ni s-ar părea obscen, de pildă, ca o persoană care lucrează sau colaborează constant la o revistă care apare sub egida USR să decidă ce sumă i s-ar cuveni respectivei reviste.
4. Problema transparenței se ridică și în cazul admiterii de noi membri în Uniune. În acest sens, e simptomatică (și, nu mai puțin, bizară) decizia Consiliului USR din data de 17 noiembrie 2014, când, pe lângă cei 80 de membri validați la propunerea Comisiei de Validare, „au devenit membri” ai USR nu mai puțin de 240 de stagiari (http://www.uniuneascriitorilor.ro/21-11-2014-comunicat-2/). Altfel spus, pe durata unui singur an, USR, care număra anterior aproximativ 2400 de membri, și-a sporit numărul de membri cu 13%! Dincolo de faptul că o asemenea inflație de noi membri ridică serioase semne de întrebare cu privire la nivelul profesional al Uniunii în ansamblul ei, considerăm că problema trebuie clarificată și sub aspect procedural. Astfel, potrivit noului Statut (v. în special Anexa 2: Regulamentul Comisiei de Validare), adoptat în primăvara anului 2013, statutul de membru (titular) în USR se obține doar pe bază de dosar și prin decizie a Comisiei de Validare. Or, după cum au declarat mai mulți stagiari deveniți peste noapte membri, cei 240 au fost titularizați fără să fi depus un nou dosar care să solicite acest lucru. Situația nu ar fi fost, poate, atât de bizară dacă CUSR ar fi decis titularizarea tuturor stagiarilor. Numai că, parcurgând cele două liste, se observă că: au existat și stagiari care, în 2014, au devenit titulari urmând prevederile Statutului (adică depunându-și dosarul la Comisia de Validare); au existat stagiari cărora, deși și-au depus dosarul la Comisia de Validare, li s-a refuzat admiterea ca titulari; dintre stagiarii care nu și-au depus dosar, titularizarea devălmașă s-a realizat doar pentru unii, în timp ce alții au rămas în continuare cu statutul de stagiar. Întrucât toate aceste decizii par aleatorii, dacă nu chiar discriminatorii, vă solicităm, domnule Președinte al USR, să lămuriți public următoarele două probleme: (a) care a fost temeiul pentru care CUSR a decis titularizarea anumitor stagiari prin încălcarea Statutului (care prevede că admiterea ca membru titular al USR se face doar pe bază de dosar și doar de către Comisia de Validare)? (b) care au fost criteriile după care s-a decis titularizarea doar a anumitor stagiari? Considerăm că, răspunzând acestor întrebări, veți contribui într-o măsură semnificativă la contracararea vocilor care prezintă USR ca pe un sistem clientelar și discreționar.
5. În perspectivă, asemenea situații ar putea fi evitate într-o manieră extrem de simplă: dacă, urmând exemplul altor instituții democratice, USR va publica, de fiecare dată, pe site-ul său, procesele-verbale ale ședințelor Comitetului Director și ale Consiliului USR. Avantajele unei asemenea practici ar fi numeroase. Ajunge să enumerăm aici doar câteva:
(a) membrii Uniunii ar putea monitoriza astfel gradul de implicare al aleșilor lor și modul în care aceștia le reprezintă interesele;
(b) membrii USR ar înțelege mai bine temeiurile anumitor decizii, care altminteri le rămân uneori opace, în condițiile în care comunicatele transmise de conducerea Uniunii se caracterizează printr-un stil eliptic sau lipsit de claritate;
(c) membrii Uniunii se vor putea convinge astfel mai bine că la nivelul conducerii asociației sunt nu doar tolerate, ci chiar încurajate luările de poziție critice, problematice și „disidente”;
(d) în general, o asemenea transparență va promova imaginea USR ca instituție democratică și în afara breslei scriitoricești.
6. În aceeași ordine de idei, considerăm benefică informarea membrilor Uniunii cu privire la bugetul anual de venituri și cheltuieli al organizației din care fac parte. În condițiile în care cea mai mare parte a membrilor USR (în prezent, peste 2600, să ne reamintim) plătesc anual o cotizație de 100 de lei, credem că e important ca aceștia să fie corect informați cu privire la modul în care se cheltuiesc nu doar banii publici, ci și banii lor. Prin urmare, propunem ca, la sfârșitul fiecărui an, să faceți publice, pe site-ul USR, salariile sau indemnizațiile membrilor din conducerea USR, sumele alocate diverselor programe sau reviste susținute în mod direct de USR și alte categorii de cheltuieli (deplasări etc.). Totodată, considerăm că ar fi utilă o informare mai detaliată a membrilor cu privire la oportunitatea anumitor cheltuieli, nu doar sub aspect financiar, ci și sub aspectul rezultatelor și al impactului pe care acestea le au în beneficiul organizației. De exemplu, credem că e important să se arate că o activitate precum „Turnirul poeților” facilitează stabilirea de contacte și încheierea de parteneriate cu instituții similare din străinătate (asociații, reviste, edituri etc.) și că beneficiază de o mediatizare internațională – că, mai exact, ea reprezintă o activitate care, înainte de toate, servește scopurilor USR ca breaslă și nu rămâne un simplu pretext turistic de care conducerea Uniunii se servește în tentativa de a-și fideliza anumiți membri.
7. Nu în ultimul rând, vă propunem, domnule Președinte, o modalitate elegantă, democratică și statutară de a soluționa (cel puțin provizoriu) nemulțumirile din cadrul breslei. Nu ne iluzionăm că am putea atinge vreodată un consens deplin (care nici nu ar fi de dorit, în opinia noastră) cu privire la problemele care vizează activitatea Uniunii, dar nu credem că exagerăm nici dacă vă atragem atenția că în primul sfert al mandatului dv. actual (al treilea) ați provocat mai multe nemulțumiri decât în primele două mandate la un loc. Tocmai de aceea, vă propunem să convocați o Adunare Generală a USR, mai ales în condițiile în care aceasta nu a avut loc în 2013, deși era obligatorie, conform recent votatului Statut. În acest fel, vom putea discuta deschis cele mai importante probleme ale Uniunii și vom putea solicita un vot de încredere (sau contrariul lui) pentru dv. și pentru actuala echipă de conducere a USR. Ne veți arăta astfel – nu doar subsemnaților, ci tuturor membrilor și scriitorilor care sunt potențiali membri ai organizației – că, în ciuda tuturor luărilor de poziție din spațiul public care o prezintă drept o instituție anacronică, coruptă și solipsistă, Uniunea Scriitorilor e capabilă mereu să se reformeze și să fie acea instituție de interes public democratică și deschisă la dialog pe care ne-o dorim cu toții.
Octavian Soviany, Florin Iaru, Mariana Codruț, Petru Ilieșu, Daniel Vighi, Ovidiu Nimigean, Cristian Teodorescu, Emilian Galaicu-Păun, Radu Aldulescu, Rita Chirian, Liviu Antonesei, Paul Vinicius, Lucian Vasilescu, Vasile Baghiu, Andrei Țurcanu, Ionel Ciupureanu, Anca Mizumschi, Doina Ioanid, Dumitru Crudu, Paul Cernat, Andrei Terian, Bogdan Crețu, Nicolae Avram, Alex Goldiș, Ștefan Manasia, Dan-Mircea Cipariu, Peter Sragher, Adrian Suciu, Gelu Vlașin, Dan Iancu, Lucian Perța, Cosmin Perța, Mugur Grosu, Mircea Țuglea, Bianca Cernat, Alexandru Uiuiu, Amelia Stănescu, Ștefania Coșovei, Nicoleta Popa, Radu Părpăuță, Alexandru Mica, Gelu Diaconu, Alexandru Petria, Nicolae Silade, Petre Rău, Tatiana Segal, Dan Mihuț, Luminița Amarie, Valeriu Mircea Popa, Ioana Greceanu, Mihai Vieru, Darie Lăzărescu, Diana Iepure, Daniel D. Marin, Igor Ursenco, Ioan Vasiu, Daniel Vorona, Florin Hălălău, George G. Asztalos, Andrei Ruse, Bogdan Munteanu, Flori Bălănescu, Sorin Despot, Radu Nițescu, Dan Ciupureanu, Yigru Zeltil, Cristina Nemerovschi, Andrei Dósa, Bogdan-Alexandru Stănescu, Bogdan Suceavă, Radu Vancu, Claudiu Komartin