DUMITRU PĂCURARU
nu urcăm împreună?
nu urcăm împreună? e loc
destul
pentru amîndoi
vrei acasă
tu nu ai casă
vrei papa
nu am decît o fructă
uscată
mușcăm
din aceeași prună
tu îți rupi dinții în sîmbure,
eu nu
mă cunoști
eu ți-am uitat chipul
te-ai întors cu spatele
știu ce am de făcut
migdale amare
acele migdale amare
de ce le-a cîntărit din ochi
și nu le-a strîns ușor între dinți
acele sprîncene subțiri
de ce le-a privit îndelung
și nu le-a atins
acele mîini
de ce le-a luat în mîinile lui
sperietori fără memorie
sperietori
în casă
nu în lanul de grîu?
atît mai știu:
trecuse
sezonul macilor
și tu urma să naști
și întrebai
din ce cîrpe
trebuie făcut copilul
AUTOPORTRETE
1. e mult negru și alb
puțin roșu și galben
privirea verde și foarte ascuțită
pentru a se elibera
intră și mai adînc în rană
ca un cuțit nedefinit
nu știm cine sau ce
lovește din spate razant
o altă culoare sau chiar briciul ruginit
deși pe marginea pînzei a curs mult sînge
în ureche e în continuare prea mult negru
și prea puțin roșu
în altă parte a autoportretului
e alb insuficient și galben din plin
2. după ce s-a făcut ordine și curățenie
urechea a auzit spunîndu-se: să se facă
ordine și curățenie
și s-a făcut din nou ordine și curățenie
a auzit spunîndu-se: să se acopere
urmele de sînge
și urmele de sînge s-au acoperit
să se ajungă într-un final la o sinteză
luîndu-se cîte puțin din fiecare culoare
astfel încît autoportretul să definească
foarte precis trăsăturile celui ce
privindu-se în oglindă
îngrozit să dispară în noapte
dar nu cu tabloul sub braț, dobitocilor!
3. același autoportret, azi de negăsit,
se zice că ar fi fost închis o vreme
în seiful cu corpuri delicte
din sediul procuraturii locale
după lungi deliberări în consiliul
orășenesc din Arles
scos la licitație nu s-a vîndut
nici la prima
nici la următoarea ședință
dumenzeu să ne ierte: nu s-a vîndut
nici pînă în ziua de azi
întrucît nu era bine întinsă pînza
și mai era de lucrat la mobilul sinuciderii
Gaan we niet samen omhoog?
Gaan we niet samen omhoog? Is er
Plaats genoeg
Voor allebei
Wil je naar huis
Je hebt geen huis
Wil je eten
Ik heb alleen een
Gedroogde fruit
Bijten
Uit dezelfde pruim
Je breekt je tanden met het pit
Ik niet
Je kent me
Ik heb je gezicht vergeten
Je hebt me de rug toegedraait
Ik weet wat ik nu moet doen
Bittere amandelen
Die bittere amandelen
Waarom zijn ze van het oog gewogen
En niet zachtjes tussen de tanden geperst
Die smalle wenkbrauwen
Waarom heeft hij daar zo lang naar gekeken
En heeft ze niet aangeraakt
Die handen
Waarom heeft hij die handen in zijn handen genomen
Vogel verschrikker zonder geheugen
Vogel verschrikker
In huis
Niet in het korenveld
Dat is wat ik nog weet
Voorbijgaand
Was het zeizoen van klaprozen
En je zou in het vervolg bevalen
En je vroeg
Uit wat voor lapjes
Zou het king gemaakt worden
Zelfportretten
1. Er is veel zwart en wit
Een beetje rood en geel
Jou groene en scherpe blik
Om zich te bevrijden
Gaat dieper de wond in
Zoals een onbegrensd mes
Niet wetend wie of wat
Stoot flug van achteren
Een andere kleur of hetzelfde geroeste scheermes
Hoewel op de kant van het doek is er veel bloed gevloeid
In het oor is er nogsteeds te veel zwart
En te wijnig rood
Op de andere kant van het zelfportret
Is er onvoldoende wit en een overvloed van geel
2. Nadat er orde en schoon is gemaakt
Gehoord heeft het oor
Maak orde en schoon
En werd er opnieuw orde en schoon gemaakt
Gehoord heeft het oor
Bedek de bloedsporen
En de bloedsporen werden bedekt
Aan het eind komen we op een synthese
En van iedere kleur gebruiken we eenbeetje
Zodat het zelfportret bepaalt dat
Het gezichts vermogen van
Degene die zichzelf de spiegel inkijkt
Om schrikkend in de nacht te verdwijnen
Maar niet met het schilderij onder zijn arm, domkoppen
3. Hetzelfde portret is vandaag niet meer te vindem
Ze zeggen dat het een periode opgesloten was
In een kluis met misdrijfen voorwerpen
Op het bureau van de locale aanklager
Na lange oneenigheden in het raad van Arles
Was het niet verkocht op de feiling
De eerste keer niet
De volgende ook ook niet
God, vergeef ons
Tot de dag van vandaag is het niet verkocht
Het doek was niet goed uitgestrekt
En er was nog werk aan het doel van het zelfmoord
Traducere în olandeză de Maria Tivadar