Mihail Vakulovski (n. 1972) este doctor în filologie la Universitatea București și autorul mai multor volume de poezie, proză, critică, interviuri și traduceri din limba rusă (Okudjava, Harms, Viktor Erofeev, Sorokin, Prilepin, Kononov ș.a.). Fondator, împreună cu Alexandru Vakulovski, al revistei online „Tiuk!”.
MIHAIL VAKULOVSKI
PostRIDURI
41 m-a prins alergînd după un loc de muncă
la 41 de ani îți dai seama
că nu te mai poate ajuta
nici o diplomă nici o biografie
nici o medalie nici o bibliografie
în 40 de ani poți face
cam tot
ce se poate face într-o viață de om
te naști înveți îți iei bacu’ absolvești facultatea susții doctoratul
scrii publici traduci ești tradus
ajungi în dicționare istorii literare manuale școlare
iubești regreți ești iubit
urăști te doare recitești retrăiești
vezi moartea cu ochii
vezi cum viața ți se scurge printre degete
vezi cum moartea îți intră în casă
înțelegi accepți respingi trăiești
ești copil prieten iubit tovarăș
descoperi că absolut toate obiectele la care țineai
devin străine
sunt inutile
de ziua ta te întorci în casa părintească
după liniștea siguranța și visele din copilărie
optimismul nebun dorințele și energia adolescenței
aproape toate sunt la locul lor
așa cum le știi
casa părintească mama fratele
satul străbunilor lacul în care tata te-a învățat să înoți
cîinele nu te latră pisica îți toarce la picioare
totul e atît de frumos și doar tu
nu prea te mai înscrii
în acest peisaj
de la un om care a trăit deja 40 de ani
probabil că așteptați un sfat
precum Michel al lui Houellebecq
nu pot să vă spun nimic încurajator
„nu am de lăsat nici un mesaj de speranță”
sau cum scria tata în jurnal
oricît de fericită ar fi viața
se va termina teribil de prost
cu siguranță
***
„suntem bătrîni”
mi-a zis patronul înainte să mă arunce-n șomaj
„vei ajunge să faci ce nu-ți place”
mi-a zis un deja fost coleg
„nu mai visa”
mi-a zis soția cînd mă gîndeam cu voce tare ce-aș putea să fac în continuare
„trebuie să plece 7 ca să pot angaja 1”
mi-a zis directorul unei instituții culturale
„la noi e mai rău decît la Academia Franceză”
mi-a zis un decan
„dar ce să faci aici”
mi-a zis mama
cînd i-am spus că s-ar putea să mă întorc acasă
„tu știi”
a zis fratele
deschid jurnalul lui tata la ziua de azi da-n alt an:
„scriu foarte încet fiindcă am prea puțin timp la dispoziție”
scria tata
„nimeni nu pleacă dincolo singur”
scria
bătrîni
ce nu-ți place
nu visa
ce să faci aici
tu știi
prea puțin timp
prea mult vid
dens alb și vicios
trăiesc într-un loc bun pentru a muri
în fața blocului
doi bătrîni așezați
pe banca adusă de socru-meu
cînd încă nu-mi era socru
doi oameni foarte bătrîni care
tac
și se uită în gol
și tac
cu palmele pe șolduri
tac
și se uită aiurea
doi pensionari bucureșteni
care pur și simplu
au venit să moară
sub Tîmpa
folclor
înainte să vină rușii
în Kamciatka
acolo locuiau
trei triburi
care aveau
o singură distracție
sexul
dacă plătești bine
urmașii triburilor din Kamciatka
și acum
îți arată
arta lor populară
folclor erotic
desene erotice
cîntece erotice
dansuri erotice
spune prezentatoarea de la televiziunea rusă
uitîndu-se
cu ochii cît Kamciatka
la dansul tribal porno
pe care-l vedem și noi
doar că la televizor
emisiunea fiind în direct
un tînăr vine la ea
și-i arată cum trebuie
să-și unduiască trupul și cum să dea din fund și din țîțe
iar o tînără o învață cum să geamă mai provocator
rusoaica trage pe ea o blană tradițională
și intră în joc
cel mai bătrîn folclorist al satului
o încurajează
apoi o laudă aplaudă ovaționează
e încîntat de cît de repede le-a învățat
mișcările tradiționale
rusoaica
și cît de bine geme
de fapt femeia pur și simplu
are un orgasm multiplu
live și în exclusivitate
rutenia kieveană?
cînd am fost ultima oară la Kiev
am fotografiat o cușcă de cîine pe-un lac din oraș
am pus poza pe net
și toată lumea mă întreba dacă-i photoshop
nu
frate
e o cușcă de cîine
pe un lac
acum vedem la TV cum campionul mondial la
box profesionist categoria grea
ia un jet criminal de gaz lacrimogen
în față
ce-i asta
frate
e videoshop?
nu
frate
e război civil
în țara vecină
foto: Cosmin Bumbuț